La mijlocul drumului...

Suntem in Cipru de 2 luni si mai avem inca 2 in fata. Daca ar fi sa fie momentul unor reflectii, ele ar suna cam asa...

Cum ne asteptam, a fost o decizie f buna sa venim ca erasmusi in Cipru, insulita asta ofera mult mai mult decat ce se vede la suprafata: plaja, mare si soare. E dilematic impartita intre "turci" si "greci", ceea ce ridica multe semne de intrebare referitor la locuitorii "partii ocupate", care fac parte dintr-o tara care nu exista, pentru ca nimeni in afara de Turcia nu o recunoaste... are peisaje montane impresionante si zapada in luna martie!!!

Ne-am obisnuit f repede aici, dar cumva asa e si modelul, pentru ca studentii erasmus sunt intr-o dispozitie de "adaptare" si "imprietenire" la foc automat, la modul ca azi facem cunostinta, maine ne vedem la o petrecere si suntem deja prieteni... de suprafata, corect, dar macar ne adaptam repede si usor la noile conditii...

Am calatorit mult deja, am bifat toate atractiile principale din ambele parti (Paphos, Limassol, Larnaca, Agia Napa, Kyrenia, Famagusta) si le vom strabate de cel putin inca 2 ori, o data cu ai mei (care ajung in 2 zile aici pt o saptamana) si o data cu o prietena din Finlanda care va fi aici in vacanta de Paste. Am fost la petreceri, zile de nastere, St. Patrick's Day (stiu, nu suntem in Irlanda)... Am facut si scoala, 3 examene in spate si 2 in fata in decurs de o saptamana...

Deja simtim ca suntem aici de o vesnicie si nu m-am gandit pana astazi ca vom pleca asa repede... pana cand cineva imi spunea azi ca si-a cumparat bilet de avion pt sfarsit mai! E trist ca incepem sa discutam despre cand plecam, unii (nu multi) vor ramane aici pt vara, sa lucreze sau sa calatoreasca, insa marea majoritate pleaca sfarsit mai-inceput iunie... Ca si noi, de altfel... ne gandim din ce in ce mai serios sa zburam spre Tampere via Anglia, sa-i vizitam pe fostii colegi si actualii prieteni din Lyndhurst...

Cred ca asta e marea diferenta intre cele 3 luni in Anglia si astea 4 luni in Cipru: daca vreodata vom mai ajunge pe aici, nu vom mai avea aici aceiasi oameni ca acum, toti ne indreptam spre case si spre alte aventuri, Ciprul nu va mai fi niciodata la fel si nici nu e de ramas pe aici mai mult decat e semestrul de lung. In schimb, in Southampton si Lyndhurst avem prieteni care locuiesc acolo si de care ni s-a facut deja atat de dor ca tanjim sa mergem sa-i vizitam si poate sa-i avem ca oaspeti in Finlanda... plus ca acolo majoritatea sunt de "varsta" noastra, in cupluri sau familii chiar, aici sunt studenti de anul 2-3, singurei si chefosi, pusi pe agatamente si pierdut noptile in aburi de alcool.... adica toate chestiile pe care le-am iubit si le-am facut, dar am pus aproape zece ani deja intre acea persoana si asta care va scrie acum... nu zic, imi place, mergem, dansam...etc.. dar probabil nu-i voi duce lipsa cand ne vom intoarce la frig si zapada pt 6-7 luni.... brrr, pot sa raman in Cipru, va rog? :D

O.